Livia Rebreanu-Hulea

Livia Rebreanu-Hulea
Date personale
Născută	12 octombrie 1889 Maieru, România
Decedată	1972 (82 de ani) Aiud, România
Frați și surori	Liviu Rebreanu
Căsătorită cu	Ovidiu Hulea
Cetățenie	România
Ocupație	scriitoare
Limbi vorbite	limba română

Livia Rebreanu-Hulea (n. 12 octombrie 1889, Maieru, județul Bistrița-Năsăud - d. 1972, Aiud, județul Alba) a fost o poetă română, care, alături de soțul ei Ovidiu Hulea, a fondat primul liceu cu predare în limba română (Liceul Titu Maiorescu) și primul ziar în limba română (Zorile) din Aiud. A fost sora mai mică a scriitorului Liviu Rebreanu. A fost membră a Uniunii Scriitorilor din România, fiind apreciată în special de Nicolae Iorga.

Opera

Livia Rebreanu-Hulea a publicat în 1920 volumul de poezii „Răvașe-n tabără”, cuprinzând poezii din perioada 1914-1920. Acesta a fost singurul său volum de poezii publicat în timpul vieții.

„Încă din anii adolescenței, sufletul ei cald, ca și feminitatea atât de plăcută ce o avea a vibrat imens și adânc la evenimentele pe care le trăia neamul nostru, ca și gingașul sentiment de iubire ce este caracteristic tinerelor suflete. În timpul primului război a scris și publicat, în cele mai răspândite reviste din Ardeal, poezii care dădeau speranță și curaj atât celor care luptau cu arma în mână, cât și celor de acasă care-i așteptau. Primea multe scrisori de pe front, de la necunoscuți care-i cereau mereu versuri „hrană sufletească pentru acele grele zile și pentru marea speranță și așteptare. Chiar și unchiul Liviu încrezător în talentul ei îi scria din București și o îndemna să continue, publicându-i acolo poezii care au fost apreciate. După împlinirea marelui vis pe care i-a fost dat să-l trăiască și chiar să participe împreună cu soțul dânsei, Ovidiu Hulea, poet și patriot și el, la Marea Adunare Națională de la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, poeziile ei au fost înmănunchiate și publicate în volumul cu sugestivul titlu: „Răvașe-n tabără” apărut în anul 1920.”

—Maria Gligor, fiica Liviei Rebreanu-Hulea, despre „Răvașe-n tabără”

Ulterior, arhiva familiei Rebreanu a fost studiată de prof. dr. Mircea Cenușă, ieșind la iveală 35 de caiete (manuscris) ale Liviei Rebreanu-Hulea, care au fost adunate sub titlul rebrenian „Familia Herdelea”, jurnalul de călătorie „Însemnările unei pelerine” și caietul-manuscris numit „Îți mai aduci aminte?”, având ca subtitlu „Cu soțul meu, 1915-1955”.

Opera poetică:

• Răvașe-n tabără, Arad, Editura Librăriei Diecezane, 1920.
• Răvașe-n tabără, ediția a II-a, Cluj, 1929 (reeditată în 2014 de Ecou Transilvan).
• Poezii, Aiud, Casa de Cultură „Liviu Rebreanu”, 1999;
• Cântecele mele, memorii și versuri, Aiud, Centrul Cultural „Liviu Rebreanu”, 2008;
• Cântecele mele, memorii și versuri, Cluj-Napoca, Grinta, 2016;